Dupa moartea lui Stefan cel Mare si expeditia sultanului Soliman in Moldova, Tarile Romane au intrat sub regimul dominatiei otomane. Regimul tributar a fost inlocuit cu un regim vasalic in care dominatia politica era dublata de cea economica. Autonomia interna era redusa iar politica externa se subordona Portii. Obligatiile financiare, mult diversificate, cresc in aceasta perioada.

In conditiile in care Ungaria, infranta de turci la Mohacs, era transformata in Pasalacul de la Buda iar Transilvania devenea principat autonom sub suzeranitate otomana, sistemul de aliante din secolul XV, pe care se bazasera domnitorii romani, era inevitabil prabusit. Din acest moment ideea de cruciada tarzie a pierdut din intensitate. La sfarsitul secolului al XVI-lea ea a fost readusa in actualitate, in spatiul romanesc, de catre Mihai Viteazul(1593-1601). Acesta a aderat din proprie intiativa la Liga Sfanta, o alianta antiotomana constituita la initiativa papei Clement al VIII-lea, cu participarea Statului Papal, a Imperiului Habsburgic, a Spaniei, Venetiei si a unor ducate italiene. La Liga a aderat si principele Transilvaniei, SigismundBathory, de la care se astepta si atragerea Moldovei si a Tarii Romanesti.

Mihai Viteazul incepe rascoala antiotomana in noiembrie 1594, cand distruge o garnizoana otomana la Bucuresti si ucide pe creditorii levantini. Ajutat de trupe din Moldova si Transilvania, banul Craiovei cucereste cetatile de pe linia Dunarii, cu exceptia Giurgiului. Pentru a-si asigura un sprijin in fata unui posibil atac turcesc, Mihai a incheiat un tratat cu Sigismund Bathory, la 20 mai 1595, la Alba-Iulia. Avand asigurat un sprijin militar, Mihai Viteazul l-a invins pe Sinan-Pasa la Calugareni in 23 august 1595. Mihai s-a retras spre munti asteptand ajutorul lui Sigismund Bathory. Turcii au ocupat o parte a tarii. Dupa sosirea ajutorului, fortele reunite ale lui Sigismund Bathory, Mihai Viteazul si Stefan Razvan elibereaza teritoriul Tarii Romanesti, turcii fiind alungati pe la Giurgiu.

In perioada care a urmat, Mihai Viteazul a alternat confruntarea militara cu diplomatia. In 1597, ramas fara sprijinul austriecilor, care sunt invinsi de turci, Mihai incheie pacea cu turcii. In schimbul platii tributului, sultanul recunoaste domnia lui Mihai. In 1598, Mihai incheie un tratat cu Rudolf al II-lea obtinand un mare succes diplomatic.

In anul 1599 Mihai se afla intr-o situatie foarte delicata. In Moldova, ajunge domn Ieremia Movila, apropiat Poloniei si adept al pacii cu turcii. In Transilvania, Sigismund Bathory renunta la tron in favoarea varului sau Andrei Bathory, inclinat de asemenea spre o alianta cu otomanii.

Izolat in fata pericolului roman si amenintat cu pierderea tronului, domnul Tarii Romanesti decide sa actioneze, instiintandu-l pe Rudolf al II-lea de intentia sa de a porni impotriva lui Andrei Bathory si a aliatilor acestuia. Patrunzand in Transilvania, Mihai obtine victoria de la Selimbar, la 28 octombrie 1599. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul intra in Alba-Iulia, dupa care se proclama principe al Transilvaniei. In mai 1600, cucerea si Moldova, alungandu-i pe Ieremia Movila si pe poloni. Pentru prima data in istorie cele trei tari se aflau unite sub aceeasi domnie, Mihai Viteazul intitulandu-se “domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si a toata Tara Moldovei’’.

Marile puteri nu vedeau insa cu ochi buni infaptuirea politica a lui Mihai Viteazul, deoarece un stat centralizat romanesc ar fi putut deveni o putere reala in aceasta parte a Europei. Otomanii, habsburgii si polonii aveau propriile lor interese in spatiul romanesc. Nobilimea maghiara din Transilvania era la randul ei ostila fata de principele roman si se temea pentru sistemul constitutional transilvanean. In asemenea circumstante, nobilimea maghiara a cerut ajutorul lui Rudolf al II-lea, pentru a-l alunga pe Mihai. Trimisul imparatului, generalul Basta, s-a aliat cu oastea nobiliara si impreuna l-au invins pe Mihai, revenit in graba din Moldova, la Miraslau(18 septembrie 1600). In urma infrangerii Mihai Viteazul pierde Transilvania iar dupa ce polonii invadeaza Moldova este inscaunat domn Ieremia Movila.

Mihai pleaca la Viena si apoi la Praga pentru a cere din nou ajutor lui Rudolf al II-lea. Imparatul accepta sa-i ofere sprijin in conditiile in care nobilimea din Transilvania il accepta din nou ca principe pe Sigismund Bathory. Impreuna cu generalul Basta, Mihai obtine o victorie stralucita impotriva lui Sigismund, la Guruslau, in august 1601. Desi victorios, Mihai viteazul pierde sprijinul aliatilor sai, ale caror interese nu mai coincideau cu ale sale si, in august 1601, este asasinat la Turda, din ordinul generalului Basta. Unirea celor trei tari romane a fost o puternica sursa de inspiratie pentru istoricii si scriitorii epocii romantice animati de idealuri nationale.